Ștefan Popa
Orașul Sibiu/Hermannstadt a fost confruntat de-a lungul istoriei cu o realitate multiculturală și multireligioasă. Situația orașului s-a dezvoltat în ultima vreme și dintr-o serie de alte cauze. De exemplu, în 2007, momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, Sibiul, împreună cu Marele Ducat al Luxemburgului, a primit titlul de „Capitală Culturală Europeană”. Acel an a avut un impact uriaș asupra a ceea ce a devenit orașul de atunci înainte. Numărul turiștilor și al activităților de afaceri a crescut substanțial.
În plus, orașul găzduiește câteva evenimente culturale europene importante, precum: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Festivalul de Film „Astra” etc. De asemenea, în anul 2019, orașul a fost gazda unui alt eveniment european important, „Regiunea Gastronomică Europeană” și a fost locul unde a avut loc Summit-ul european din luna mai 2019. Așadar, putem observa diversitatea etnică și culturală cu care ne confruntăm în zilele noastre, în contextul nostru.
În ceea ce mă privește, am locuit mai toată viața în partea de sud a Transilvaniei, în orașul meu natal, Ocna Sibiului, dar și în Sibiu/Hermannstadt. Am locuit pe aceeași stradă sau în același cartier cu etnici maghiari, sași transilvăneni, membri ai comunități de etie romă și alte minorități etnice. Am remarcat și prezența multor alți străini care au venit la Sibiu pentru a studia, pentru a lucra sau din alte motive. Mulți dintre ei provin din Orientul Mijlociu sau din Turcia, continuând să cultive tradițiile culturale din țările lor de proveniență.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu are peste 15.000 de studenți, care frecventează diferite domenii de învățământ, precum Drept, Științe, Medicină, Studii lingvistice și așa mai departe. Viziunea Universității este una îndreptată către internaționalizare prin programe de schimb global și european precum: Erasmus, Erasmus+, Erasmus Mundus Mobility with Asia (EMMA) sau Comenius. Prin intermediul acestor programe, diferiți studenți din țara noastră pleacă în străinătate și beneficiază de o experiență diferită în dezvoltarea lor și, de asemenea, diferiți studenți din UE sau țări din afara UE vin la Universitatea din Sibiu, din țări precum Turcia (în care mediul predominant religios și cultural este cel musulman).
Am solicitat Serviciului de Relații Internaționale și de Programe Comunitare, din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, să-mi furnizeze statisticile pentru anul 2019 în care apare numărul studenților internaționali, care au venit la Sibiu prin proiecte Erasmus sau alte mobilități pe parcursul întregului an 2019. Informațiile furnizate arată numărul de studenți și țara lor de origine. Statisticile arată astfel:
| Țara | Numărul de studenți |
| Armenia | 1 |
| Austria | 1 |
| Belgia | 1 |
| Bulgaria | 5 |
| Franța | 1 |
| Germania | 3 |
| Grecia | 1 |
| Italia | 3 |
| Portugalia | 8 |
| Rusia | 1 |
| Spania | 6 |
| Turcia | 11 |
| Ucraina | 1 |
Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea studenților internaționali provin din Turcia în acest context academic. În plus, există o mică comunitate musulmană, care deține restaurante deschise în oraș sau în centrele comerciale, dar și unele cabinete medicale sau alte afaceri locale. Acest fapt reprezintă o nouă perspectivă în orașul și în regiunea noastră și cred că liderii creștini pot avea o voce și pot oferi un răspuns la această nouă realitate. Acești oameni interacționează cu specificul nostru românesc și ei își pot exercita identitatea culturală și convingerile lor religioase într-un mod evident.
Aceasta reprezintă o sarcină atât pentru organizațiile politice, cât și pentru cele sociale care și-au consolidate activitatea pe baza valorilor europene de toleranță și solidaritate cu ceilalți, dar, totodată, reprezintă și o sarcină pentru liderii Bisericilor, clerici, teologi sau laici implicați în diferite domenii de activitate ale Bisericii. Aceștia, cu toții, conlucrează pentru a crea un spațiu religios comun în care toată lumea este binevenită să-și practice credințele, într-un mod liber și democratic, conform legislației internaționale privind libertatea religioasă (vezi Declarația Universală a Drepturilor Omului – Art. 2, 16, 18, 24: https://www.un.org/en/about-us/universal-declaration-of-human-rights – Accesat la 06.11.2021). De exemplu, Asociația Ecumenică a Bisericilor din România/AIDRom (http://www.aidrom.ro/) este implicată în diferite proiecte de ajutor și asistență pentru migranți și solicitanți de azil, împreună cu alte organizații precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați – UNHCR (în Europa ne putem referi la fenomenul migrației acelor persoane care provin din țările afectate de războiul din Orientul Mijlociu, începând cu 2015).
Voi începe acum să mă concentrez asupra unor mărturii oferite de către două persoane care provin din diferite medii religioase și culturale și care vorbesc atât despre existența lor în Sibiu, dar și într-o țară cu o majoritate ortodoxă, în același timp, însă, cu un background multicultural bogat. După 2007, această nouă realitate a început să fie vizibilă chiar și la nivelul de grassroots. Întrebarea de la care a pornit discuția noastră se referă la cum putem începe dialogul și cum putem construi relații puternice cu aceste persoane care provin din afara spațiului nostru geografic și cultural, pentru ca ei să se simtă în siguranță și confortabil prin practicarea propriei religii sau a obiceiurilor culturale.
Perizat Nurkhanbekova, Kazakhstan – „Din câte știu eu, nu sunt mulți musulmani care locuiesc în Sibiu. În acest oraș nu există condiții pentru oamenii care practică religia și ritualurile musulmane, adică nu există vreo moschee sau un alt lăcaș de cult similar. De asemenea, le este greu să găsească alimentele speciale de care au nevoie în funcție de religia lor. Cât despre problemele religioase, avem anumite priorități în ceea ce privește modul nostru de a mânca. Nu mâncăm carne de porc (tradiția musulmană) și este una dintre cele mai dificile probleme din România. Pentru că aproape toate restaurantele au carne de porc în meniuri. Și trebuie să alegem unul în care să nu existe deloc carne. Deci, dacă doriți să vă gătiți propria mâncare, este necesar să faceți acest lucru de unul singur. Pentru că musulmanii mănâncă mâncare (carne) Halal. Aceasta este o metodă și un ritual special care implică uciderea animalului și prepararea cărnii pentru consum. Nu găsești astfel de produse în Romania. După părerea mea, acestea sunt singurele probleme. Personal, nu am simțit niciodată vreun fel de disconfort sau discriminare din partea altor persoane. Toată lumea ne-a respectat zilele sfinte, cum ar fi, de exemplu, luna de post Ramadan, și puteți observa că fac tot posibilul să adapteze programul la condițiile mele, ceea ce este foarte frumos.” – aceasta a fost mărturia domnișoarei Perizat Nurkhanbekova, care era studentă la Sibiu, venită din Karagandî, Kazahstan. A studiat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în cadrul Departamentului de Comunicare și Relații Publice.
Mărturia Teodorei Năstase este una dintre cele mai recente pe care le-am auzit. Teodora este o prietenă de-a mea, o cunosc de trei ani. Este o adolescentă obișnuită, dar mediul ei este foarte diferit de cel al unei adolescente moderne. În schimb, background-ul ei este legat de modul tipic românesc de a trăi de acum câteva zeci de ani, pe care îl regăseai mai ales la țară. A primit educația și a stabilit parametrii credinței religioase într-un mod cu totul special, precum înaintașii noștri, unde cei mai în vârstă din familie erau responsabili cu predarea tradițiilor și cu respectarea valorilor atât morale, cât și religioase. În 2019, Teodora și-a părăsit orașul natal pentru a-și continua studiile într-un liceu din Sibiu. Am rugat-o să-mi împărtășească o scurtă mărturie despre una dintre experiențele ei.
„Mă numesc Năstase Teodora Ștefania, sunt elevă la Liceul „Constantin Noica” din Sibiu şi am o colegă de origine musulmană. Ea este și prietena mea. Numele ei este Al Doori Rameen și vine din Irak. Ce pot să spun, este că mă simt foarte confortabil în prezența ei, iar în timpul orelor, unii dintre profesori o întreabă despre situația și povestea ei, iar aceste lucruri mă fac foarte curioasă tot timpul. Profesorii îi pun întrebări despre stilul ei de viață, în țara ei natală. Ceea ce îmi dă un sentiment de încredere este faptul că ea nu se simte mult mai importantă decât ceilalți.”
În concluzie, doresc să subliniez că ceea ce putem experimenta, cu siguranță aici, este o realitate nouă și în continuă schimbare cu care trebuie să ținem pasul pentru a deveni buni cetățeni și membri ai unei comunități bazate pe conviețuirea și respectul reciproc. Consider, de asemenea, faptul că România se află pe un drum al devenirii unei societăți multiculturale, un spațiu de conviețuire pentru oricine, indiferent de naționalitate ș.a.m.d. Mai mult de atât, Sibiul de astăzi este un oraș mult mai multicultural decât era chiar în 2019, ținând cont și de necesitatea forței de muncă. Această nevoie se realizează astăzi cu persoane provenite din afara spațiului Uniunii Europene, aspect care va continua și în viitor. (https://www.wall-street.ro/articol/Careers/278308/100-000-de-muncitori-straini-vor-veni-sa-lucreze-in-romania-in-2022.html#gref – Accesat la 06.11.2021).
Popa Ștefan este doctorand la Scoala Doctorala Interdisciplinară a ULBS – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Subiectul său actual de cercetare se bazează pe Dialogul Interconfesional și Interreligios. Este absolvent al Institutului Ecumenic din Bossey, care este atașat la Université de Genève: Faculté autonome de Théologie Protestante de Genève și al Consiliului Mondial al Bisericilor din Genève, Elveția, unde a obținut Complementary Certificate in Ecumenical Studies.
.
المركز الثقافي العربي 