Rebeca Andreescu
Rezumat: Anual, sute de imigranți se confruntă cu multiple dificultăți pe fondul necesității de a se adapta unor noi medii culturale și sociale în care sunt nevoiți să trăiască. Acest articol este sumarizează literatura de specialitate și prezintă critic stadiul actual al cercetărilor în domeniu, urmărind să puncteze în special aspectele relaționate cu discriminarea de care au parte cetățenii imigranți din lumea arabă și potențialele probleme de sănătate ce pot fi asociate sau determinate de fenomenul de discriminare.
Introducere
În fiecare an, sute de imigranți se confruntă cu diverse dificultăți pentru a se adapta noului mediu cultural și social în care trăiesc. Comisia Drepturilor Omului a realizat un sondaj, în anul 2018, și a descoperit că aproximativ 71% din arabi și alte categorii etnice nu raportează autorităților responsabile că se confruntă cu discriminarea. Astfel că unu din șase imigranți arabi experimentează discriminarea pe baza religiei, rasei sau etnicității la locul de muncă.
Unul dintre principalele obstacole ce stau în calea acestui proces de adaptare sau aculturație este discriminarea. Discriminarea este un fenomen ce afectează indivizii pe plan social, psihologic, profesional, motiv pentru care poate îmbrăca diverse forme de manifestare: legal, ilegal, deschis sau ascuns, instituțional, interpersonal, organizațional, structural. Discriminarea reprezintă un tipar de dominare și opresiune îndreptat spre o anumită persoană sau grup de persoane cu scopul de a le produce prejudicii, de a le domina și supune (Krieger, 2014).
Există tot mai multe dovezi pentru efectele negative asupra sănătății ale formelor structurale și individuale de discriminare în mai multe grupuri religioase, etnice și rasiale. Literatura de specialitate semnalează că de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, populația arabă s-a confruntat cu forme de discriminare din ce în ce mai frecvente și mai vizibile. Cu toate acestea, impactul acestor experiențe asupra bunăstării lor mentale necesită investigații și aprofundare suplimentară (Kader et. al., 2019) .
Arabii sunt învinuiți de atacurile de terorism, violență, comportament infracțional din cauza credințelor, erorilor cognitive și prejudecăților oamenilor, iar la dezvoltarea acestor tipare de gândire contribuie substanțial cultura și religia diferite și unice ale poporului arab.
Factori și potențiale probleme ce pot afecta sănătatea indivizilor arabi
Un factor care contribuie substanțial la propagarea fenomenului de discriminare este rasismul, care determină dezvoltarea stereotipurilor rasiste, atitudinilor și credințelor negative și la tratamente inechitabile pentru imigranții de origine arabă (Williams & Mohhamed, 2008).
Cum recunoaștem discriminarea? De exemplu, în mediul instituțional, imigranții sunt angajați mult mai greu sau, odată angajați, sunt deprivați de drepturi și beneficii. În mediul școlar sau academic, pot fi jigniți, hărțuiți de ceilalți colegi pe baza etniei, limbii pe care o vorbesc, vestimentației pe care o au etc. În mediul social, pot fi îndepărtați sau nu le este permisă integrarea în cadrul unui grup, deoarece sunt percepuți ca diferiți. Discriminarea este un concept care nu are o definiție unanim acceptată, ce încorporează diverse forme care apar în diferite medii și poate articula mecanisme de hărțuire și comportamente pasiv-agresive. Multe imigrante arabe care aleg să îmbrățișeze codul de vestimențație arab reprezentat, în special de hijab, în țările non-islamice, devin țința sigură a opresiunii și discriminării în spațiul public (Mohamed-Salih, 2015).
Numeroase studii au demonstrat că fenomenul discriminării afectează sănătatea mentală a imigranților, adică nivelurile ridicate de percepere a discriminării de către imigranți se asociază cu niveluri scăzute ale sănătății mentale și fizice (Bernstein et al., 2011; Finch et al., 2001; Finch et al., 2000; Gee et al., 2006; Tran et al., 2010). În fiecare an, arabii experimentează cele mai mari niveluri de discriminare care le afectează imaginea de sine, reglarea psihologică și stima de sine (Abu-Ras & Abu-Bader, 2008). Perceperea subiectivă a prejudiciilor produse de discriminare conduce la acțiunea factorilor stresori, care, la rândul lor afectează sănătatea mentală a persoanelor de origine arabă (Clark et al., 1999). Astfel că, elementul declanșator al problemelor mentale sunt chiar efectele produse de fenomenul discriminării.
Liebkind și Jasinskaja-Lahti (2000) au descoperit că imigranții de origine arabă experimentează cele mai mari niveluri de discriminare în comparație cu alți imigranți de origini diferite. De asemenea, cu cât imigranții experimentează niveluri ridicate de discriminare, cu atât încrederea în autoritățile locale scade, dar și procesul de aculturație este afectat. Totodată, autoarele au remarcat că discriminarea are un impact semnificativ statistic asupra nivelului de stres al imigranților, cu cât experimentează niveluri mai ridicate de discriminare și niveluri scăzute de încredere în autoritățile locale, cu atât simptomele de distres psihologic cresc.
Nivelurile ridicate de discriminare experimentate de imigranții musulmani par a explica de ce imigrarea în Europa nu este o decizie fezabilă pentru aceștia, deoarece biculturalismul i-a forțat să-și apare valorile și identitatea în culturile dominate de valori diferite (Fleischmann et al., 2011; Hein et al., 2011). Totodată, viziunea extremistă conform căreia imigranții musulmani reprezintă o amenințare la adresa identității occidentale produce intensificarea defenselor musulmanilor și diminuarea eficienței procesului de aculturație (Verkuyten & Yildiz, 2007).
Distanțarea de identitatea națională sau dezidentificarea presupune atitudini sau credințe contradictorii prin care imigranții arabi se separă de identitatea și cultura din țara maternă, internalizând și construind o identitate reactivă și opozițională (Fuller-Rowell & Doan, 2010; Ogbu, 1993). Cercetări mai recente au descoperit că discriminarea declanșează dezidentificarea, fiind considerată o sursă extrinsecă pentru distanțarea de identitatea națională. Verkuyten și Yildiz (2007) afirmă că dezidentificarea se traduce prin formulări care exprimă convingeri opozante (de ex.: „Cu siguranță, nu consider că fac parte din comunitatea germană, chiar dacă locuiesc în Germania”).
Problemele mentale sunt cauzate atât de discriminare, cât și de procesul de aculturație, deoarece imigranții de origine arabă sunt nevoiți să se conformeze normelor sociale din țara în care trăiesc, să internalizeze alte modele de comportament și valori decât cele din propria țară, să învețe și să utilizeze un alt cod verbal, dar și să se adapteze profesional sau academic. Distresul provocat de eforturile sitematice de aculturație produc la nivel mental creșterea nivelului de anxietate, depresie, apatie, o identitate confuză, alienată și marginalizată (Berry et al., 1987), niveluri scăzute de stimă de sine (Pascoe & Richman, 2009), un risc mai ridicat de boli cardiovasculare (Williamns & Mohammed). De altfel, studiile recente arată că există o asociere semnificativă între discriminarea experimentată de imigranții de origine arabă și consumul de alcool și substanțe psihotrope (Borrell et al., 2006).
Pe lângă acestea, nivelurile ridicate de percepere subiectivă a discriminării conduc la debutul tulburării de stres posttraumatic sau la declanșarea traumelor care nu sunt altceva decât experiențe stresante care se întind pe o perioadă lungă de timp și afectează individul într-o măsură extrem de ridicată. Principala diferență între stres și traumă este că cea din urmă are un efect copleșitor și îngrozitor asupra psihicului uman, iar pentru ca stresul cauzat de discriminare să aibă efecte asupra stării de sănătate mentală a imigranților trebuie să împlinească mai multe criterii. Dacă factorii stresori, rezultați în urma perceperii discriminării, sunt interpretați subiectiv de individ, pe baza criteriului de negativitate, ambiguitate, incontrolabilitate și imprevizibilitate, atunci aceștia au efecte patologice asupra stării mentale (Carter, 2007). Răspunsurile la factorii stresori cauzați de discriminare afectează mecanismele neuroendocrine, cardiovasculare și imunologice, respectiv mecanismele de coping (Clark et al., 1999).
Un studiu transversal, ce a constat dintr-o analiză comparativă efectuată pe două eșantioane recrutate în anul 1998 (784 participanți) și unul în anul 2007 (432 participanți) elaborat de Rousseau și colaboratorii (2011), prin intermediul căruia se urmărea discriminarea percepută și asocierea acesteia cu suferința la nivel psihologic în rândul imigranților arabi sosiți în America înainte și după evenimentele tragice din data de 11 septembrie 2001 a relevat faptul că percepția discriminării a crescut din 1998 până în 2007 în rândul grupurilor arabe musulmane, arabe nemusulmane și haitiane. Arabii musulmani au experimentat o creștere semnificativă a suferinței psihologice asociate cu discriminarea din 1998 până în 2007.
Concluzii
După cum știm până în prezent, discriminarea poate fi bazată pe rasă/etnie, origine, religie, cultură, clasă socială, vârstă și sex: oamenii sunt distinși și tratați nefavorabil de către ceilalți datorită apartenenței lor la un anumit grup. Discriminarea se poate exprima la nivel instituțional, structural sau interpersonal, în funcție de politica, politicile și normele de comportament dintr-o anumită societate. Acest studiu a avut în vedere problematica afecțiunilor de sănătate ce pot fi puse sub semnul discriminării. Abordarea din cadrul articolului a fost una teoretică, ce a vizat redarea principalelor rezultate relevate de literatura de specialitate până la momentul actual.
Pentru e elimina discriminarea și efectele disruptive ale acesteia în rândul imigranților arabi este nevoie de un apel la educație pentru unitate. Amestecul de culturi diferite determină perplexitatea culturală și, deci, fenomene precum: stigmatizare, discriminare, probleme mentale. Unitatea constă în conștientizarea diferențelor interculturale, înțelegerea bogăției și complexității culturii arabe și promovarea dialogului intercultural între imigranții arabi și români.
Păstrarea identității culturale reprezintă un factor rezilient ce îi ajută pe imigranții arabi să se integreze eficient în comunitatea pe care au ales-o. Pe lângă acesta se adaugă cultivarea unui control personal, ajustarea psihologică, dezvoltarea și menținerea unui cerc social care să fie baza pentru suportul social. Toate acestea reprezintă ingredientele cheie pentru a face față discriminării.
Sunt de părere că frica nejustificată față imigranții arabi este nejustificată și este determinată de diseminarea informațiilor eronate despre aceștia. O parte dintre oameni gândesc că atacurile teroriste sunt create de musulmani, însă adevărul este că majoritatea musulmanilor din întreaga lume nu se angajează în atacuri teroriste, ci reprezintă exemple disparate și suprageneralizări ale unor fenomene singulare. De asemenea, oamenilor le revine responsabilitatea de a accepta diversitatea și de a înțelege că imigranților arabi le revine libertatea de a îmbrățișa sau nu valorile altei culturi decât cea arabă.
المركز الثقافي العربي 